Informații Pacienți

Simptomul principal este scaderea vederii, vederea incetosata, sau "scurtarea" vederii - ochiul devine miop (nu mai vede la distanta, dar incepe sa vada mai bine la aproape).

Cataracta e o boala care se diagnosticheaza usor cu ocazia unui consult oftalmologic de rutina, prin examinarea de catre oftalmolog a polului anterior ocular cu biomicroscopul; dilatarea pupilei faciliteaza stabilirea diagnosticului, precum ajuta si la stabilirea tipului si localizarii opacitatilor cristaliniene.

Odata diagnosticata cataracta, se pot utiliza si alte teste pentru a estima gradul de avansare a bolii: acuitatea vizuala, sensibilitatea la contrast, vederea de noapte, vederea color etc.

De asemenea, trebuie efectuate si alte examinari oftalmologice pentru a depista eventuale boli coexistente (glaucomul, degenerescenta maculara etc.)

Si afectiunile oftalmologice au “timing”-ul lor: unele boli oculare sunt urgente maxime de tratament, altele pot fi amanate, dupa stabilizarea situatiei locale sau dupa ce tratamentul medicamentos nu mai este eficient.

Astfel, dezlipirea de retina este o urgenta maxima de tratament chirurgical, fiecare zi de intarziere fiind esentiala in evolutia post-operatorie. Daca este operata la timp, recuperarea vizuala poate fi maxima.

Traumatismele perforante oculare sunt, de asemenea, urgente maxime, operatia in urgenta avand rolul macar de a curata si de a “inchide” plaga oculara, urmand ca ulterior, dupa caz, sa se completeze printr-o noua operatie alte eventuale leziuni asociate.

Tot o urgenta este si atacul de glaucom, dar numai dupa ce se incearca timp de 1-2 zile stabilizarea situatiei locale si scaderea tensiunii oculare; daca acest lucru nu s-a realizat, interventia chirurgicala se impune rapid.

Operarea cataractei se impune atunci cand afecteaza viata cotidiana a pacientului. Operatia de cataracta are un prognostic excelent - este, de altfel, operatia cu cele mai mari reusite de recuperare a acuitatii vizuale, chiar de 100%, daca nu sunt asociate si alte leziuni oculare. De asemenea, cataracta congenitala trebuie operata rapid dupa ce a fost diagnosticata, uneori chiar de la varsta de cateva saptamani sau luni. Glaucomul cronic este o alta afectiune oculara ce poate necesita operatie, dar numai daca tratamentul cu picaturi este ineficient sau depasit. In acest caz, momentul operator trebuie foarte bine hotarat de catre medicul curant si chirurg.

Momentul optim pentru operarea strabismului la copil se decide de catre specialistul in strabologie, in functie de gradul strabismului, varsta copilului si rezultatele tratamentelor anterioare. La adulti, strabismul se poate opera in orice etapa, dar in acest caz rezultatele sunt destul de limitate ca eficienta si cu posibilitatea recidivei.

In ce priveste transplantul de cornee, e bine de stiut ca, fiind un tesut organic, nu artificial, acesta poate fi respins in orice perioada a vietii pacientului, transplantul putand fiind limitat ca rezultat functional si necesitand, uneori, un re-transplant.

Dupa orice operatie la ochi pacientul trebuie sa urmeze un tratament postoperator cu anumite picaturi, care este obligatoriu.

In rest, recomandarile se refera la cateva restrictii, cum ar fi: sa nu se apese/scarpine la ochi, sa se fereasca de curenti de aer intensi sau de mediu foarte poluat, sa evite eforturile fizice foarte mari.

Acestea sunt valabile pentru aproximativ doua saptamani, dupa care pacientul poate sa-si reia stilul de viata anterior operatiei, inclusiv practicarea unui sport etc.

Chiar daca nu are simptome, un prim consult e necesar oricarui copil inainte de a merge la scoala, la varsta de 5 ani; daca are semne sau simptome oculare (de exemplu, un "ochi fugit intr-o parte"), chiar mai devreme, de indata ce parintii au observat aceste semne.

Un alt consult poate fi efectuat la varsta adolescentei, iar ulterior, daca nu sunt simptome oculare, la varsta adulta. Dupa varsta de 40 de ani, un control oftalmologic la 2-3 ani e binevenit.

Pentru persoanele care au antecedente familiale de boli oftalmologice, cum ar fi glaucomul, controlul se poate realiza anual. Diabeticii, de asemenea, ar trebui sa faca un consult oftalmologic anual.

Simptomul principal este scaderea vederii, vederea incetosata, sau "scurtarea" vederii - ochiul devine miop (nu mai vede la distanta, dar incepe sa vada mai bine la aproape).

Cataracta e o boala care se diagnosticheaza usor cu ocazia unui consult oftalmologic de rutina, prin examinarea de catre oftalmolog a polului anterior ocular cu biomicroscopul; dilatarea pupilei faciliteaza stabilirea diagnosticului, precum ajuta si la stabilirea tipului si localizarii opacitatilor cristaliniene.

Odata diagnosticata cataracta, se pot utiliza si alte teste pentru a estima gradul de avansare a bolii: acuitatea vizuala, sensibilitatea la contrast, vederea de noapte, vederea color etc.

De asemenea, trebuie efectuate si alte examinari oftalmologice pentru a depista eventuale boli coexistente (glaucomul, degenerescenta maculara etc.)

Si afectiunile oftalmologice au “timing”-ul lor: unele boli oculare sunt urgente maxime de tratament, altele pot fi amanate, dupa stabilizarea situatiei locale sau dupa ce tratamentul medicamentos nu mai este eficient.

Astfel, dezlipirea de retina este o urgenta maxima de tratament chirurgical, fiecare zi de intarziere fiind esentiala in evolutia post-operatorie. Daca este operata la timp, recuperarea vizuala poate fi maxima.

Traumatismele perforante oculare sunt, de asemenea, urgente maxime, operatia in urgenta avand rolul macar de a curata si de a “inchide” plaga oculara, urmand ca ulterior, dupa caz, sa se completeze printr-o noua operatie alte eventuale leziuni asociate.

Tot o urgenta este si atacul de glaucom, dar numai dupa ce se incearca timp de 1-2 zile stabilizarea situatiei locale si scaderea tensiunii oculare; daca acest lucru nu s-a realizat, interventia chirurgicala se impune rapid.

Operarea cataractei se impune atunci cand afecteaza viata cotidiana a pacientului. Operatia de cataracta are un prognostic excelent - este, de altfel, operatia cu cele mai mari reusite de recuperare a acuitatii vizuale, chiar de 100%, daca nu sunt asociate si alte leziuni oculare. De asemenea, cataracta congenitala trebuie operata rapid dupa ce a fost diagnosticata, uneori chiar de la varsta de cateva saptamani sau luni. Glaucomul cronic este o alta afectiune oculara ce poate necesita operatie, dar numai daca tratamentul cu picaturi este ineficient sau depasit. In acest caz, momentul operator trebuie foarte bine hotarat de catre medicul curant si chirurg.

Momentul optim pentru operarea strabismului la copil se decide de catre specialistul in strabologie, in functie de gradul strabismului, varsta copilului si rezultatele tratamentelor anterioare. La adulti, strabismul se poate opera in orice etapa, dar in acest caz rezultatele sunt destul de limitate ca eficienta si cu posibilitatea recidivei.

In ce priveste transplantul de cornee, e bine de stiut ca, fiind un tesut organic, nu artificial, acesta poate fi respins in orice perioada a vietii pacientului, transplantul putand fiind limitat ca rezultat functional si necesitand, uneori, un re-transplant.

Aparitia afectiunilor oculare nu prea poate fi prevenita, dar putem anticipa si eventual, evita progresia unei boli. De exemplu, un adult care are parinti cu glaucom, poate, prin controale preventive, sa depisteze foarte precoce aparitia primelor semne de glaucom si sa faca tratament din timp, pentru a evita avansarea bolii.

De asemenea, un pacient diabetic poate preveni sau amana aparitia retinopatiei diabetice daca reuseste sa-si controleze parametrii biochimici, in special glicemia.
Aparitia unui glaucom acut facotoxic poate fi prevenita prin operarea mai din timp a unei cataracte foarte avansate, care e, de fapt, cauza acestui tip de glaucom.

Banalele conjunctivite pot fi prevenite printr-o igiena riguroasa a mainilor, dupa cum si purtarea ochelarilor de soare cu lentila corespunzatoare poate preveni/amana leziuni maculare favorizate de radiatiile UV sau albastre.

Dupa orice operatie la ochi pacientul trebuie sa urmeze un tratament postoperator cu anumite picaturi, care este obligatoriu.

In rest, recomandarile se refera la cateva restrictii, cum ar fi: sa nu se apese/scarpine la ochi, sa se fereasca de curenti de aer intensi sau de mediu foarte poluat, sa evite eforturile fizice foarte mari.

Acestea sunt valabile pentru aproximativ doua saptamani, dupa care pacientul poate sa-si reia stilul de viata anterior operatiei, inclusiv practicarea unui sport etc.

Chiar daca nu are simptome, un prim consult e necesar oricarui copil inainte de a merge la scoala, la varsta de 5 ani; daca are semne sau simptome oculare (de exemplu, un "ochi fugit intr-o parte"), chiar mai devreme, de indata ce parintii au observat aceste semne.

Un alt consult poate fi efectuat la varsta adolescentei, iar ulterior, daca nu sunt simptome oculare, la varsta adulta. Dupa varsta de 40 de ani, un control oftalmologic la 2-3 ani e binevenit.

Pentru persoanele care au antecedente familiale de boli oftalmologice, cum ar fi glaucomul, controlul se poate realiza anual. Diabeticii, de asemenea, ar trebui sa faca un consult oftalmologic anual.

Simptomul principal este scaderea vederii, vederea incetosata, sau "scurtarea" vederii - ochiul devine miop (nu mai vede la distanta, dar incepe sa vada mai bine la aproape).

Cataracta e o boala care se diagnosticheaza usor cu ocazia unui consult oftalmologic de rutina, prin examinarea de catre oftalmolog a polului anterior ocular cu biomicroscopul; dilatarea pupilei faciliteaza stabilirea diagnosticului, precum ajuta si la stabilirea tipului si localizarii opacitatilor cristaliniene.

Odata diagnosticata cataracta, se pot utiliza si alte teste pentru a estima gradul de avansare a bolii: acuitatea vizuala, sensibilitatea la contrast, vederea de noapte, vederea color etc.

De asemenea, trebuie efectuate si alte examinari oftalmologice pentru a depista eventuale boli coexistente (glaucomul, degenerescenta maculara etc.)

Si afectiunile oftalmologice au “timing”-ul lor: unele boli oculare sunt urgente maxime de tratament, altele pot fi amanate, dupa stabilizarea situatiei locale sau dupa ce tratamentul medicamentos nu mai este eficient.

Astfel, dezlipirea de retina este o urgenta maxima de tratament chirurgical, fiecare zi de intarziere fiind esentiala in evolutia post-operatorie. Daca este operata la timp, recuperarea vizuala poate fi maxima.

Traumatismele perforante oculare sunt, de asemenea, urgente maxime, operatia in urgenta avand rolul macar de a curata si de a “inchide” plaga oculara, urmand ca ulterior, dupa caz, sa se completeze printr-o noua operatie alte eventuale leziuni asociate.

Tot o urgenta este si atacul de glaucom, dar numai dupa ce se incearca timp de 1-2 zile stabilizarea situatiei locale si scaderea tensiunii oculare; daca acest lucru nu s-a realizat, interventia chirurgicala se impune rapid.

Operarea cataractei se impune atunci cand afecteaza viata cotidiana a pacientului. Operatia de cataracta are un prognostic excelent - este, de altfel, operatia cu cele mai mari reusite de recuperare a acuitatii vizuale, chiar de 100%, daca nu sunt asociate si alte leziuni oculare. De asemenea, cataracta congenitala trebuie operata rapid dupa ce a fost diagnosticata, uneori chiar de la varsta de cateva saptamani sau luni. Glaucomul cronic este o alta afectiune oculara ce poate necesita operatie, dar numai daca tratamentul cu picaturi este ineficient sau depasit. In acest caz, momentul operator trebuie foarte bine hotarat de catre medicul curant si chirurg.

Momentul optim pentru operarea strabismului la copil se decide de catre specialistul in strabologie, in functie de gradul strabismului, varsta copilului si rezultatele tratamentelor anterioare. La adulti, strabismul se poate opera in orice etapa, dar in acest caz rezultatele sunt destul de limitate ca eficienta si cu posibilitatea recidivei.

In ce priveste transplantul de cornee, e bine de stiut ca, fiind un tesut organic, nu artificial, acesta poate fi respins in orice perioada a vietii pacientului, transplantul putand fiind limitat ca rezultat functional si necesitand, uneori, un re-transplant.

Aparitia afectiunilor oculare nu prea poate fi prevenita, dar putem anticipa si eventual, evita progresia unei boli. De exemplu, un adult care are parinti cu glaucom, poate, prin controale preventive, sa depisteze foarte precoce aparitia primelor semne de glaucom si sa faca tratament din timp, pentru a evita avansarea bolii.

De asemenea, un pacient diabetic poate preveni sau amana aparitia retinopatiei diabetice daca reuseste sa-si controleze parametrii biochimici, in special glicemia.
Aparitia unui glaucom acut facotoxic poate fi prevenita prin operarea mai din timp a unei cataracte foarte avansate, care e, de fapt, cauza acestui tip de glaucom.

Banalele conjunctivite pot fi prevenite printr-o igiena riguroasa a mainilor, dupa cum si purtarea ochelarilor de soare cu lentila corespunzatoare poate preveni/amana leziuni maculare favorizate de radiatiile UV sau albastre.

Dupa orice operatie la ochi pacientul trebuie sa urmeze un tratament postoperator cu anumite picaturi, care este obligatoriu.

In rest, recomandarile se refera la cateva restrictii, cum ar fi: sa nu se apese/scarpine la ochi, sa se fereasca de curenti de aer intensi sau de mediu foarte poluat, sa evite eforturile fizice foarte mari.

Acestea sunt valabile pentru aproximativ doua saptamani, dupa care pacientul poate sa-si reia stilul de viata anterior operatiei, inclusiv practicarea unui sport etc.

Chiar daca nu are simptome, un prim consult e necesar oricarui copil inainte de a merge la scoala, la varsta de 5 ani; daca are semne sau simptome oculare (de exemplu, un "ochi fugit intr-o parte"), chiar mai devreme, de indata ce parintii au observat aceste semne.

Un alt consult poate fi efectuat la varsta adolescentei, iar ulterior, daca nu sunt simptome oculare, la varsta adulta. Dupa varsta de 40 de ani, un control oftalmologic la 2-3 ani e binevenit.

Pentru persoanele care au antecedente familiale de boli oftalmologice, cum ar fi glaucomul, controlul se poate realiza anual. Diabeticii, de asemenea, ar trebui sa faca un consult oftalmologic anual.

Simptomul principal este scaderea vederii, vederea incetosata, sau "scurtarea" vederii - ochiul devine miop (nu mai vede la distanta, dar incepe sa vada mai bine la aproape).

Cataracta e o boala care se diagnosticheaza usor cu ocazia unui consult oftalmologic de rutina, prin examinarea de catre oftalmolog a polului anterior ocular cu biomicroscopul; dilatarea pupilei faciliteaza stabilirea diagnosticului, precum ajuta si la stabilirea tipului si localizarii opacitatilor cristaliniene.

Odata diagnosticata cataracta, se pot utiliza si alte teste pentru a estima gradul de avansare a bolii: acuitatea vizuala, sensibilitatea la contrast, vederea de noapte, vederea color etc.

De asemenea, trebuie efectuate si alte examinari oftalmologice pentru a depista eventuale boli coexistente (glaucomul, degenerescenta maculara etc.)

Si afectiunile oftalmologice au “timing”-ul lor: unele boli oculare sunt urgente maxime de tratament, altele pot fi amanate, dupa stabilizarea situatiei locale sau dupa ce tratamentul medicamentos nu mai este eficient.

Astfel, dezlipirea de retina este o urgenta maxima de tratament chirurgical, fiecare zi de intarziere fiind esentiala in evolutia post-operatorie. Daca este operata la timp, recuperarea vizuala poate fi maxima.

Traumatismele perforante oculare sunt, de asemenea, urgente maxime, operatia in urgenta avand rolul macar de a curata si de a “inchide” plaga oculara, urmand ca ulterior, dupa caz, sa se completeze printr-o noua operatie alte eventuale leziuni asociate.

Tot o urgenta este si atacul de glaucom, dar numai dupa ce se incearca timp de 1-2 zile stabilizarea situatiei locale si scaderea tensiunii oculare; daca acest lucru nu s-a realizat, interventia chirurgicala se impune rapid.

Operarea cataractei se impune atunci cand afecteaza viata cotidiana a pacientului. Operatia de cataracta are un prognostic excelent - este, de altfel, operatia cu cele mai mari reusite de recuperare a acuitatii vizuale, chiar de 100%, daca nu sunt asociate si alte leziuni oculare. De asemenea, cataracta congenitala trebuie operata rapid dupa ce a fost diagnosticata, uneori chiar de la varsta de cateva saptamani sau luni. Glaucomul cronic este o alta afectiune oculara ce poate necesita operatie, dar numai daca tratamentul cu picaturi este ineficient sau depasit. In acest caz, momentul operator trebuie foarte bine hotarat de catre medicul curant si chirurg.

Momentul optim pentru operarea strabismului la copil se decide de catre specialistul in strabologie, in functie de gradul strabismului, varsta copilului si rezultatele tratamentelor anterioare. La adulti, strabismul se poate opera in orice etapa, dar in acest caz rezultatele sunt destul de limitate ca eficienta si cu posibilitatea recidivei.

In ce priveste transplantul de cornee, e bine de stiut ca, fiind un tesut organic, nu artificial, acesta poate fi respins in orice perioada a vietii pacientului, transplantul putand fiind limitat ca rezultat functional si necesitand, uneori, un re-transplant.

Aparitia afectiunilor oculare nu prea poate fi prevenita, dar putem anticipa si eventual, evita progresia unei boli. De exemplu, un adult care are parinti cu glaucom, poate, prin controale preventive, sa depisteze foarte precoce aparitia primelor semne de glaucom si sa faca tratament din timp, pentru a evita avansarea bolii.

De asemenea, un pacient diabetic poate preveni sau amana aparitia retinopatiei diabetice daca reuseste sa-si controleze parametrii biochimici, in special glicemia.
Aparitia unui glaucom acut facotoxic poate fi prevenita prin operarea mai din timp a unei cataracte foarte avansate, care e, de fapt, cauza acestui tip de glaucom.

Banalele conjunctivite pot fi prevenite printr-o igiena riguroasa a mainilor, dupa cum si purtarea ochelarilor de soare cu lentila corespunzatoare poate preveni/amana leziuni maculare favorizate de radiatiile UV sau albastre.