Strabism

Strabismul apare cand axele globilor oculari nu sunt paralele intre ele, astfel incat ochii (unul sau ambii) sunt deviati fie spre nas (strabism convergent) fie spre ureche (strabism divergent).

Cel mai adesea apare in copilarie, mai este numit si “ochi-incrucisati”. Copiii care au strabism pot fi usor diagnosticati doar prin simpla observare a pozitiei globilor oculari. Strabismul poate apare in primele luni dupa nastere (congenital) sau in jurul varstei de 3 ani (datorat hipermetropiei=ochi mai scurt). Este posibil ca strabismul sa se datoreze si altor cauze cum sunt: cataracta, prezenta unei tumori oculare (retinoblastom). In aceste cazuri, tratamentul chirurgical trebuie sa fie facut de urgenta.

Copiii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome: vedere incetosata, oboseala ochilor, sensibilitate la lumina puternica, vedere dubla (aceasta apare de obicei la debutul strabismului).

In cadrul examenului oftalmologic, medicul urmareste: care dintre ochi este afectat (sau daca sunt afectati ambii ochi), directia in care ochiul este deviat, cand apare deviatia anormala (este prezenta permanent sau apare doar atunci cand copilul priveste intr-o anumita directie).

Tratamentul in cazul strabismului

Tratamentul in cazul strabismului trebuie inceput cat mai repede posibil, din momentul diagnosticarii. Tratamentul se individualizeaza in functie de varsta copilului. Sub 1 an, se prescriu picaturi cu atropina, intermitent in cei doi ochi, pentru a mentine o vedere egala la cei doi ochi. La varsta de 1 an, copilul poate purta ochelari. Parintii trebuie atentionati ca in cazul prezentei hipermetropiei, aceasta trebuie corectata din copilarie, prin prescrierea unui ochelar.

Unii copii au nevoie de lentile speciale, cu prisme sau lentile bifocale. Daca copilul are o diferenta de dioptrii intre cei doi ochi (anizometropie), iar defectul de vedere nu este corectat la timp, el va duce la scaderea vederii la ochiul cu defect mai mare (creierul are tendinta de a favoriza ochiul „bun” si in timp se va baza numai pe el). Aceasta conditie se numeste ambliopie sau „ochi lenes” si este tratabila numai in primii ani ai copilariei, cand are loc dezvoltarea progresiva a sistemului vizual. Dupa maturarea definitiva a sistemului vizual (in jurul varstei de opt-noua ani), ambliopia nu mai poate fi tratata. Tratamentul de prima intentie pentru ambliopie este ocluzia ochiului bun cu scopul de a forta copilul sa utilizeze ochiul mai slab.

Trebuie subliniat faptul ca masurarea viciilor de refractie la copii se face numai cu picaturi speciale, care au rolul de a paraliza temporar muschii acomodatiei. Fara picaturi, masuratorile nu au nicio valoare, deoarece indica valori false ale dioptriilor (intrucat copiii au o capacitate foarte mare de acomodatie)

Tratamentul chirurgical este de multe ori singurul capabil sa alinieze globii oculari si sa imbunatatesca vederea ochilor cu strabism, prin slabirea sau intarirea muschilor responsabili de devierea oculara. Dupa interventia chirurgicala va continua purtarea ochelarilor recomandati inaintea operatiei.